Denumirea comunei provine de la numele hatmanului Șendrea, care a primit moșia ca răsplată.

   Comuna Şendreni este situată în partea de vest a judeţului Galaţi, pe drumul naţional Galaţi-Tecuci, la circa 10 km de Galaţi. Se învecinează la N cu comuna Smârdan, la S cu râul Siret, la E cu municipiul Galaţi şi la V cu comuna Braniştea. Are trei sate componente: Movileni, Şendreni (reşedinţă de comună) şi Şerbeştii-Vechi.

   Din punct de vedere morfologic face parte din Câmpia Lozovei, fiind amplasată pe malul stâng al Siretului şi se caracterizează printr-un relief pronunţat şi bine individualizat ce formează trei nivele principale: terasa superioară, terasa medie şi lunca. Din punct de vedere hidrologic zona comunei Şendreni aparţine bazinului hidrologic al râului Siret.

   Satul Şendreni este atestat la 29 martie 1625. Denumirea de Serdaru pe care o avea satul în 1809 provenea de la rangul boieresc al proprietarului, serdarul Enache Cornea. Serdarul comanda călăraşii din ţinut, dar avea şi competenţe judecătoreşti. Toponimul Serdarul va fi menţionat alături de Şendreni până în 1891. Satul s-a unificat cu satul Dănceni la 11 martie 1839, despre care se precizează la 12 aprilie 1683 că este în hotar cu satul Şendreni.

   Şerbeştii-Vechi este atestat documentar la 20 iulie 1725, dar este mult mai vechi, căci la o dată necunoscută marele logofăt Antioh Jora, stăpân al satului, îl pune zălog pentru nişte bani, negustorului Toderaşco Tuduri.

   După instaurarea domniilor fanariote în Moldova, cam pe la anul 1755 sultanul, pentru a asigura integritatea susţinerii imperiului otoman prin “pecheşurile” ce le datora Moldova părţii otomane, fixează şi aici în apropierea Raielei Brăila un om de încredere, care avea sub conducerea sa un grup de ieniceri. Acest om se numea Serdaru (“serdar”-comandant de oşti turceşti), nume ce l-a purtat o perioadă şi comuna. În prezent îl mai poartă Gara şi Parohia localităţii.

   Biblioteca Şendreni la fel îşi desfăşura activitatea înainte de anul 1992 sporadic, cu jumătate de normă, având drept bibliotecari persoane cu alte profesii, de cele mai multe ori cadre didactice. Biblioteca a avut multe locaţii(camin cultural, o casă naţionalizată, gradiniţă) neavând un sediu propriu. Din anul 2001 aceasta funcţionează în incinta Grădiniţei Şendreni urmând ca în toamna acestui an să se mute într-un spaţiu modern, plăcut, respectiv în sediul noului Cămin Cultural. Spaţiul deţinut momentan nu este unul foarte mare(e doar de 45mp).

   În anul 1992, fondul de carte era constituit din 4674 de volume, ajungând astăzi la un număr de 6469 volume structurate astfel: literatură- 4362; filosofie, ştiinţe politice- 685; ştiinţe exacte, tehnică, geografie- 953; generalităţi, artă, sport-469. Pentru achiziţiile de carte au contribuit atît fondurile alocate de către Consiliul Local Şendreni, Ministerul de Cultură, Biblioteca Judeaţeană „V. A. Urechia” dar şi donaţii făcute de către locuitorii comunei. Achiziţiile nu sunt însă pe măsura cerinţelor utilizatorilor bibliotecii,de multe ori aceasta neputând satisface nevoile de informare ale celor ce îi trec pragul.

   Biblioteca deserveşte un număr de 3161 de locuitori, dintre aceştia fiind utilizatori ai bibliotecii un procent de 7,43 în anul 2008. Referitor la utilizatorii bibliotecii, statistic s-au înregistrat următoarele date:

   În anul 2007 Consiliul Local a achiziţionat un calculator şi progamul TINLIB, necesare automatizării activităţii de bibliotecă. Deja s-a trecut la catalogarea automatizată a fondului de carte, iar odată cu noul spaţiu destinat bibliotecii se va face şi conectarea la internet.